dupa cum va mai spuneam, aici, putinele concerte care mai apar sunt organizate de expati (diverse ambasade care mai aduc oameni din tara lor).
se desfasoara in cateva locatii - unele pe la ambasade, altele la un centru cultural de pe langa o scoala si altele la muzeul national, unde exista o sala, ca un fel de sala de la casa de cultura din suceava. si la fiecare concert se aduc omagii si zilioane de multumiri oficialitatilor de aici ca na, le permit unora sa concerteze. oricum totul e preaprobat.
si muzeul asta national e in centru, foarte aproape de noi, se poate merge si pe jos, dar la primul concert la care am fost acolo, nu stiam exact unde e si nici nu aveam asa mult timp si am luat un taxi.
din nou aceeasi negociere preliminara, aceleasi intrebari "bai, stii unde e muzeul, da?". "yes, yes, I know".
bineinteles ca habar n-avea, ca dupa 10 minute de mers cu taxiul, ajunsese in bazarul vechi unde e o zona in care se mananca si zice "this is mubarakia. this is the foodcourt".
2 neuroni.
din nou il intrebam daca stie unde trebuie sa ajunga, ii explicam ca nu vrem sa mancam, vrem sa mergem la muzeul national si ii spunem pe unde s-o ia (ca e pe o strada super principala, cum ar veni magheru in bucuresti).
noi nu stiam exact unde e pozitionat muzeul, pentru ca aici nu exista numere la strazi, de fapt nu exista adrese postale asa cum exista in lumea civilizata. si mergand pe bulevardul asta (care are 3 benzi pe sens) vad o cladire pazita care aducea oarecum asa cu un muzeu si oprim taxiul si ma duc sa-l intreb pe ala care pazea daca am ajuns unde trebuia. surpriza!!!
alti 2 neuroni.
ala de pazea zice - "nu, nu e muzeu asta" si eu il intreb "da ce cladire e asta de-o pazesti aici?" si el raspunde - "nu stiu doamna".
ma rog, ma urc in masina si mai mergem 500 de metri si recunosc o miniatura de corabie din fata muzeului (ca vazusem o poza pe internet inainte).
se desfasoara in cateva locatii - unele pe la ambasade, altele la un centru cultural de pe langa o scoala si altele la muzeul national, unde exista o sala, ca un fel de sala de la casa de cultura din suceava. si la fiecare concert se aduc omagii si zilioane de multumiri oficialitatilor de aici ca na, le permit unora sa concerteze. oricum totul e preaprobat.
si muzeul asta national e in centru, foarte aproape de noi, se poate merge si pe jos, dar la primul concert la care am fost acolo, nu stiam exact unde e si nici nu aveam asa mult timp si am luat un taxi.
din nou aceeasi negociere preliminara, aceleasi intrebari "bai, stii unde e muzeul, da?". "yes, yes, I know".
bineinteles ca habar n-avea, ca dupa 10 minute de mers cu taxiul, ajunsese in bazarul vechi unde e o zona in care se mananca si zice "this is mubarakia. this is the foodcourt".
2 neuroni.
din nou il intrebam daca stie unde trebuie sa ajunga, ii explicam ca nu vrem sa mancam, vrem sa mergem la muzeul national si ii spunem pe unde s-o ia (ca e pe o strada super principala, cum ar veni magheru in bucuresti).
noi nu stiam exact unde e pozitionat muzeul, pentru ca aici nu exista numere la strazi, de fapt nu exista adrese postale asa cum exista in lumea civilizata. si mergand pe bulevardul asta (care are 3 benzi pe sens) vad o cladire pazita care aducea oarecum asa cu un muzeu si oprim taxiul si ma duc sa-l intreb pe ala care pazea daca am ajuns unde trebuia. surpriza!!!
alti 2 neuroni.
ala de pazea zice - "nu, nu e muzeu asta" si eu il intreb "da ce cladire e asta de-o pazesti aici?" si el raspunde - "nu stiu doamna".
ma rog, ma urc in masina si mai mergem 500 de metri si recunosc o miniatura de corabie din fata muzeului (ca vazusem o poza pe internet inainte).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu