nepal

avantajul tinerii unui jurnal e ca te poti intoarce oricand la amintiri placute. sau deosebite.
asa ca o sa folosesc notele din jurnal ca sa va povestesc despre calatoria noastra in nepal. cine stie, poate o mai fi cineva doritor, si de data asta o sa reusim sa urcam mai mult, nu sa facem doar o ruta de trekking usoara, de 4 zile.

la sfarsitul lui noiembrie 2011, cand stateam in dubai, am avut niste zile libere de la guvern si cuplate cu un weekend s-au facut 8 zile. si initial am vrut sa mergem in in malaezia, dar fiindca a fost foarte din scurt, nu am gasit bilet de avion la pret rezonabil si ne-am hotarat sa mergem in nepal. am zis ca poate e singura sansa sa ajungem vreodata acolo.

am plecat sambata pe 26 noiembrie, am ajuns seara in kathmandu. aeroportul din kathmandu e cel mai mic si mai trist pe care l-am vazut eu.

 

 

ne-am cazat la o pensiune pe care o gasisem pe net – asmita b&b (curata si in regula – 24 usd cu mic dejun - proprietarul, un ghid care urcase de cateva ori pe everest. si isi pierduse degetele de la maini). seara n-am mai putut sa iesim ca era tarziu si acolo se inchide totul pe la ora 10.

 

asa ca a doua zi am inceput sa exploram kathmandu-ul. bineinteles ca am avut un mare soc de dimineata cand ne-am pornit spre o clinica stomatologica  (lui lp ii cazuse o lucrare chiar la sosire pe aeroport). totul e super vechi, murdar, strazile pline de gropi si e o mega poluare. citisem pe net inainte ca trebuie sa porti masca si ca e irespirabil, dar nu mi-am imaginat niciodata ca poate fi chiar asa de rau...

 

 

am mers pe jos in ziua aia 12 km, am vizitat templele din durbar square (am gasit un ghid care ne-a si explicat una-alta). a fost foarte frumos si interesant, desi tot foarte poluat:).

 

 

 

 

am vizitat monkey temple (foare frumos) si am avut activitate toate ziua. seara am iesit pe o terasa pe casa (si acolo au toti carciumi pe case, dupa modelul turcesc), chiar acolo in thamel, unde a fost foarte bine ca au cantat unii rock, ne-am agrementat putin.

a doua zi, luni, am rezolvat cu maseaua lui piti la o alta clinica, care avea sus pe casa un restaurant  unde am mancat cele mai bune momo-uri din Kathmandu, dupa care ne-am aventurat cu un taxi si ne-am dus sa vizitam boudhanat stupa, cea mai mare stupa budista, care e intr-o piata foarte frumoasa, in curs de renovare, chiar in mijlocul orasului. am petrecut acolo vreo 2-3 ore pana s-a facut noapte.

 

 

 

 

 

 

si seara am terminat-o la un restaurant foarte, foarte dragut (thamel house se cheama) chiar langa pensiunea noastra, unde am mancat minunat - feluri traditionale. un loc de mers - aveau chiar frigider de vinuri;).

pana la urma ne-am hotarat sa nu mai stam in kathmandu pentru ca nu prea mai aveam ce face, asa ca marti dimineata am plecat cu autocarul spre pokhara. trezire dimineata la 5, luat autocarul la 5.30, calatorie grea, pe munte, de 7 ore. noroc ca autocarul era super curat, cu aer conditionat, asa ca a fost in regula, numai ca a durat ceva.

 

 

 

am ajuns la ora 3 in pokhara (orasel de munte, pe malul lacului) si ne-am cazat la o pensiune super ok, in lake side, se numeste splendid view hotel (25 usd camera cu mic dejun). am avut o camera la etajul 5 cu super vedere spre munti, mare, curata, cu terasa imensa. seara am iesit in oras – foarte frumos, pe malul lacului, plin de terase, restaurante si magazine, ne-a placut.

 

 

 

intre timp vorbisem cu cei de la hotel si aranjasem pentru plecat in trekking a doua zi. am luat un pachet de 4 zile (3 nopti) – pokhara – ullieri – ghorepani – poon hill – chandruk – pokhara. cu ghid (porter), cazare, mancare si taxi din pokhara in naya pul si retur. miercuri dimineata am obtinut permisele de trekking si la ora 10.30 am plecat cu taxiul spre naya pul (altitudine 900 m) de unde am pornit in calatorie. prima zi am mers pana in ullieri (altitudine 2000 de m), 11.9 km, si urcat si drept, 5 ore de mers.

 

 

 

 

am ajuns in jur de ora 5 in ullieri unde ne-am cazat intr-un loc foarte basic (de fapt arata destul de ingrozitor), era super frig, dar aveau apa calda (pe hol). eu n-am putut manca nimic, nici nu ma simteam prea bine, cre ca luasem un virus ceva, asa ca pe la 9.30 ne-am bagat imbracati si cu caciuli in cap la congelator si am incercat sa dormim.

 

 

nu prea am dormit, am auzit zgomote ciudate prin pereti, poate ca erau soareci, sau altceva, asa ca a fost destul de nasol, dar dimineata cand ne-am trezit si am vazut soarele pe annapurna, a meritat tot sacrificiul!

 

 

 

am mancat 2 oua fierte la micul dejun si am plecat mai departe spre ghorepani (2874 m).

am facut 9.5 km, tot in jur de 5 ore, a fost o vreme splendida, urcat, mers, a fost extraordinar. 

in ghorepani cazarea a fost un pic mai decenta, in sensul ca am avut chiar toaleta noastra in camera, dar a fost destul de rece noaptea. afara erau 5 grade.

pana la urma ne-am incalzit si a fost in regula. kaji (ghidul nostru) a racit si s-a simtit ca dracu si dupa modelul budist nu a vrut sa ia niciun medicament, desi m-am oferit sa-i dau ceva.

aici mancarea a fost decenta, era si un living destul de mare, unde se facea foc, era si un grup de 8 francezi mai batranei care faceau un traseu mai lung de 10 zile. am papat si ne-am culcat la 7.20, ca a doua zi trebuia sa ne trezim foarte devreme pentru rasarit. ne-am trezit la 5, la 5.30 ne-am pornit la urcat pe poon hill (3210 m altitudine) - urcare de 45 de minute, la lumina lanternei, 1.5 km (300 m diferenta de nivel). si la 6.40 am prins rasaritul pe annapurna...foarte frumos!!!

 

 

 

ne-am intors si am plecat din nou la drum. am avut de facut 18.6 km intre ghorepani si ghandruk (1900 m altitudine), am urcat la inceput o parte, pe urma am tot coborat prin jungla.

 

 

 

 

 

 

 
ne-a luat 7 ore si 50 de minute, a fost foarte frumos drumul, chiar daca a fost lung.
ghandruk e un sat mai mare si mai dragut. am prins chiar si-o nunta. aici am avut parte de cea mai buna cazare de pe munte - cu baia noastra, apa calda, internet!!! aveau chiar si vin la restaurant:)). am mancat un pui c-o salata care mi s-a parut cea mai buna salata din lume, am baut o bere si cred ca pe la 9 ne-am dus la somn.

 

 

 

 

 

 

am dormit foarte bine, era si mult mai cald, ne-am odihnit. sambata dimineata ne-am trezit iar devreme, am mai ras o salata cu ochiuri si am luat-o din nou la picior. am avut doar de coborat – 14.3 km, ne-a luat 5 ore pana in naya pul unde ne astepta taxiul sa ne duca inapoi la pokhara.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


noi si kaji la sfarsitul celor 4 zile

ne-a placut foarte tare la trekking, chiar daca am ajuns franti de oboseala dupa 56 de km in 4 zile (mai ales ca peste 1 saptamana ne astepta semimaratonul din dubai), raciti, plini de herpesuri. chiar daca ne-a fost frig si unele cazari au fost mai dure.
cazarea cea mai ieftina a fost 300 de rupii (1 dolar - 80 de rupii) si cazarea cea mai scumpa 600 de rupii:)). preturile de pe munte sunt reglementate oficial (functie de distante si altitudine), asa ca nu trebuie sa negociezi nimic. din pacate, chiar daca vrei sa platesti mai mult ca sa ai conditii mai bune de cazare, nu poti. pentru ca asta e tot ce iti pot ei oferi.

oricum e o experienta care trebuie neaparat repetata.

  

traiul pe munte e extrem de greu si pentru oameni si pentru animale. traseele sunt lungi, cara toti din greu, nu stiu cum reusesc... cu toate astea, lumea e extrem de prietenoasa.

chiar daca sunt foarte saraci, incearca toti sa fie curati si sa-si faca casele cat mai primitoare.

 

ultima noapte am petrecut-o tot in pokhara si inapoi spre kathmandu nu am mai luat autocarul, ca nu mai aveam timp si era obositor. asa ca am luat un avion mic, din astea de se mai prabusesc din cand in cand:) si ne-am dus direct la aeroport unde am asteptat vreo 4 ore pana cand aveam noi zbor (de fapt am asteptat in fata aeroportului cu tot cu valize, ca nu poti intra in aeroport decat cu 2 ore inainte, asa era regula la ei).

 

 



prin bunavointa gardienilor din aeroport am primit si 2 scaune

 

 

hai, se baga cineva la un traseu mai lung? organizam?